|
CONCURSUL NAŢIONAL DE INTERPRETARE
„MARŢIAN NEGREA”
În fiecare an, din 1999, la început de primăvară, Ploieştiul a găzduit Concursul Naţional de Interpretare „Marţian Negrea”. Iniţiată de Fundaţia „Marţian Negrea”, această competiţie s-a dorit a fi un stimulent pentru tinerii interpreţi (între 5 şi 30 de ani) proveniţi din indiferent ce formă de învăţământ (de stat sau particulară), o posibilitate pentru aceştia de a evolua nu numai în faţa publicului dar şi în faţa unor jurii competente şi, nu în ultimul rând, de a readuce în actualitate muzica românească, neglijată pe nedrept în ultimul timp.
De la o ediţie la alta, acest concurs s-a bucurat de o participare tot mai mare, copiii şi tinerii, ca şi cei care îi îndrumă, devenind din ce în ce mai interesaţi. Dacă începutul a fost timid, prima ediţie (martie 1999), adresată doar tinerilor pianişti, a avut 35 de înscrişi, cea de a II-a ediţie (martie 2000) s-a adresat şi cântăreţilor şi a avut 106 înscrişi (67 – pian, 39 – canto), ediţia a III-a (martie 2001), 113 înscrişi (59 – pian, 54 – canto) iar ediţia a IV-a (aprilie 2002), 90 înscrişi (57 – pian, 33 – canto).
Începând cu ediţia a V-a (martie 2003), am mai introdus două secţiuni : flaut şi clarinet. Numărul celor înscrişi a fost de 123 (56 – pian, 38 – canto, 13 – flaut şi 16 – clarinet).
Pentru că lucrările de referinţă ale lui Marţian Negrea cuprind şi opusuri dedicate harpei şi pentru că în România, în afară de Olimpiada Şcolară nu există vreo competiţie adresată acestui instrument, începând cu ediţia a VI-a am iniţiat şi secţiunea harpă. Pentru conceperea programului impus am beneficiat de extrem de preţioasele indicaţii ale harpistului şi profesorului ION IVAN RONCEA. Astfel, la ediţia a VI-a (martie 2004) am avut 135 de candidaţi (50 – pian, 52 – canto, 16 – flaut, 8 – clarinet, 9 – harpă), la cea de a VII-a, 119 candidaţi (56 – pian, 17 – canto, 21 – flaut, 11 – clarinet, 14 - harpă), la ediţia a VIII-a (martie 2006), 85 de candidaţi (39 – pian, 21 – canto, 9 – flaut, 8 – clarinet, 8 – harpă) iar la ediţia a IX-a (martie 2007), 73 de candidaţi (30 – pian, 21 – canto,7 – flaut, 9 – clarinet, 6 – harpă).
Numărul mai mic de concurenţi la ultimele ediţii nu trebuie să mire pe nimeni şi nici nu trebuie interpretat ca o lipsă de interes faţă de acest Concurs.
Trebuie, în schimb, ştiut că, pe de o parte, cei care doresc să studieze muzica în instituţii de profil sunt din ce în ce mai puţini (şi acesta este un curent care se manifestă nu numai în România) iar pe de altă parte, sistemul românesc de învăţământ de specialitate are nişte defecte ale căror repercursiuni sunt vizibile şi în cazul concursurilor al căror număr de candidaţi este în scădere pe plan naţional, unele dintre aceste competiţii ajungând să nu mai aibă loc. Iată doar două exemple de astfel de anomalii care au dus la scăderea atât calitativă cât şi numerică a celor ce, poate, ar tinde spre o carieră muzicală:
- Canto-ul se studia începând cu clasa a IX-a. Au fost aproape trei ani şcolari în care accesul la secţia de canto clasic a liceelor de artă era posibilă, potrivit regulilor Ministerului, doar din clasa a XI-a. Această „directivă” a dus la un numărul scăzut de tineri care să poată studia canto-ul iar cei ce se încumetau înainte cu un an de Bacalaureat să se îndrepte spre această profesie nu aveau timpul necesar (2 ani în loc de 4) să acumuleze cunoştinţele muzicale teoretice şi practice necesare pentru a putea susţine un examen de admitere în învăţământul superior. Acum s-a revenit la vechea schemă de studiu.
- Corepetitorii, profesorii acompaniatori care au, la rândul lor, alături de profesorii îndrumători, o contribuţie substanţială la reuşita unui elev, au fost trecuţi, doi ani şcolari, în rândul personalului didactic auxiliar. Urmarea a fost că cei care au avut posibilitatea, au părăsit învăţământul îndreptându-se spre instituţii în care puteau să-şi exercite meseria şi care le ofereau un salariu decent. Cei care au rămas, au fost obligaţi să acopere un număr mult mai mare de ore şi, respectiv, de elevi, ajungând câteodată să nu poată face faţă cererilor de a însoţi aceşti elevi la diverse spectacole sau competiţii. Şi la această „idee strălucită” s-a renunţat.
În cazul Concursului „Marţian Negrea”, de-alungul celor 9 ediţii, candidaţii au provenit din liceele şi facultăţile de muzică din toată ţara (nu numai de la cele din judeţele limitrofe judeţului Prahova), din Republica Moldova ( Liceul de Muzică şi Conservatorul din Chişinău) şi din învăţământul particular. Ceea ce ne-a bucurat pe noi, organizatorii, este faptul că există concurenţi prezenţi la fiecare ediţie, indiferent dacă au obţinut sau nu un premiu. Aceasta demonstrează, pe de o parte, că există nevoia oferiri posibilităţii de a evolua în public, nu numai pentru obţinerea unor premii, ci şi ca ocazie de verificare a cunoştinţelor acumulate, ca un „schimb de experienţă” în materie de interpretare instrumentală şi vocală iar pe de altă parte, că modul în care a fost conceput repertoriul impus, condiţiile oferite şi rigurozitatea jurizărilor au făcut din acest Concurs un moment necesar în agenda profesorilor şi elevilor.
Este de la sine înţeles că o astfel de iniţiativă nu ar fi fost realizabilă fără sprijinul Primăriei Municipiului Ploieşti, al Direcţiei Judeţene Prahova pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, al Filarmonicii „Paul Constantinescu”- Ploieşti, al Muzeului Judeţean de Artă „Ion Ionescu-Quintus”- Prahova şi al Liceului de Artă - Ploieşti. Aceste instituţii, în măsura posibilităţilor, au ajutat Fundaţia „Marţian Negrea”, punând la dispoziţia participanţilor săli de spectacol sau de studiu, multiplicând afişe, programe, invitaţii, diplome, etc..
Pentru conceperea regulamentului şi a repertoriului impus pentru fiecare secţie, Fundaţia s-a bucurat de sfatul unor persoane competente (profesori şi interpreţi) a căror nume, în semn de recunoştinţă, îl voi menţiona în aceste câteva rânduri: prof. univ. dr. Şerban Dimitrie Soreanu (Universitatea Naţională de Muzică - Bucureşti) şi prof. Grazia Cernătescu (Liceul de Artă – Ploieşti) pentru secţiunea pian, conf. univ. dr. Eleonora Enăchescu (Universitatea Naţională de Muzică - Bucureşti) şi prof. ElenaLungu (Liceul de Artă – Ploieşti) pentru secţiunea canto, prof. Tereza Sandu (Liceul de Artă – Ploieşti) şi prof. Florian Nistoroiu (Liceul de Artă – Ploieşti) pentru secţiunea flaut şi clarinet şi solist instrumentist şef partidă Ion Ivan-Roncea (Filarmonica „George Enescu” – Bucureşti) pentru secţiunea harpă. Sfaturile domniilor lor s-au dovedit extrem de utile, dovada fiind interesul crescând pentru acest Concurs. |
|
